Scurt istoric al localitatii Deleni

Denumirea satului Deleni, vine de la topografia accidentata a acestor locuri si din traditia orala din comuna, aflam ca pe traseul intortocheat al istoriei, locuitorii acestui sat, au fost nevoiti sa-si mute satul din zona de vale, inspre deal care sa-i puna la adapost in calea navalirilor tatarilor.
Documentele vechi ale Tarii Moldovei - un "urich", datat cu 07 Iulie 1430, ne indeamna sa consideram cu mindrie ca aceasta data din acest vechi document aratat mai sus, reprezinta de fapt atestarea istorica a localitatii noastre. Acest Urich face referire la voievodul Alexandru cel Bun, care prin intermediul acestui document, intarea imparteala satelor intre boierul Ioan si cei trei fii ai sai (Giugiul, Stfeul si Mindrul), fiecaruia revenindu-le cite jumatate din satele din aceasta zona aflate in proprietatea voievodului, facindu-se aici referire despre existenta satului Deleni "cel din susul Hirlaului".
Mai tirziu satul, mosia Delenilor, va trece in stapinirea domnitorului Vasile Lupu, care s-a casatorit cu fiica lui Costache Busuioc - Ruxanda - (vaduva lui Bogdan Timus Hmnelnitchi), dupa care meandrele vremii fac ca mosia sa ajunga in stapinirea Cantacuzinilor. La un secol, Mariuta, fiica mai mare a vornicului Iordache Cantacuzino, se casatoreste cu Ghica Hatmanul, care primeste in dar de zestre satul Deleni cu mosiile, clacasii si roadele mosiei.
Inscrisurile istoriei ne arata ca pana la reforma agrara din anul 1946, stapinii aceste mosii nu se schimba, raminind in familia Ghiculestilor. Dupa aceasta data, pe terenurile acestei mosii sunt improprietariti cetatenii ai comunei Deleni, combatanti in cel de al doilea razboi mondial, care nu aveau pamant.
Dupa instaurarea "regimului Petru Groza", abdicarea regelui in anul 1947 si nationalizarea bunurilor in anul 1948, in proprietatea boierilor din comuna noastra au mai ramas doar suprafete de pana la 50 ha, care si acestea in perioada anilor 1948-1949, conform legislatiei acelor timpuri au fost preluate de statul comunist si au stat la baza infiintarii primelor structuri de agricultura colectiva cum ar fi G.A.S sau Intovarasiri(GAC).


Satul Slobozia - asezare cu nume simbolic, evocator al drepturilor umane, este unul din satele componente ale comunei, asezat pe o coasta de deal, marginita la Nord de paraul "Cerbatoarea". Satul avusese initial alt nume necunoscut noua, dar a fost pustiit de locuitorii aceste asezari din cauza abuzurilor facute de slujitorii domnesti.
Ulterior localitatea a fost repopulata de boierul Grigore Ghica-Deleni, care a format o comunitate, liberea si independenta, scutita de toate darile impuse de orinduire. Toate acestea au fost la vremurile de inceput, insa dupa atasarea acestei localitati la mosia Delenilor, locuitorii acestui sat au fost nevoiti sa suporte acelasi tratament la care erau supusi locuitorii satelor Deleni, Maxut, Poiana si Feredeni.